Expoziție
„Nici o femeie nu se poate numi liberă până când nu poate alege în mod conștient dacă va fi sau nu mamă”, a spus asistenta medicală americană, educatoare sexuală și activistă pentru controlul nașterilor, Margaret Sanger. Cu toate acestea, libertatea pe care a cerut-o ea nu era un dat la începutul secolului al XX-lea și a rămas mai apoi în centrul luptei mișcării femeilor timp de zeci de ani. În acest capitol discutăm despre lupta pentru acceptarea metodelor contraceptive de către femeile pioniere, concentrându-ne mai întâi pe Marie Stopes.
Marie Stopes
În 1918, autoarea, omul de știință și activista britanică Marie Stopes și-a publicat cartea despre Dragostea căsătorită - Married Love, al cărei succes a încurajat-o pe Stopes să scrie o continuare. Wise Parenthood: a Book for Married People, un manual despre controlul nașterii, a fost publicat mai târziu în acel an.
Ambele publicații s-au bucurat de multă atenție din partea publicului și au dus la apeluri de ajutor din partea cititorilor. Din cauza acelor reacții, Stopes a decis să inițieze campania publică de control a nașterilor care avea să devină în cele din urmă cea mai importantă moștenire lăsată de aceasta. Campania lui Stopes a fost îndreptată atât spre strategii practice de sprijin, cât și spre advocacy politic și schimbare legislativă. Ea s-a bucurat de sprijinul unor oameni influenți, precum Lady Constance Lytton.
Chiar dacă cea mai mare parte a cititorilor cărții Married Love erau membri ai clasei superioare și mijlocii, Stopes dorea să ajungă la toate clasele sociale cu munca ei. Acest lucru a condus în cele din urmă la înființarea primei ei clinici de control al nașterii în martie 1921, prima de acest gen din Regatul Unit. Mothers' Clinic for Constructive Birth Control - Clinica mamelor pentru controlul constructiv al nașterii a fost înființată la adresa 61 Marlborough Road în Holloway, o zonă de muncitori din nordul Londrei.
Înființarea clinicii a marcat începutul unei noi ere în care femeile căsătorite și cuplurile, pentru prima dată, au avut ocazia de a primi o educație de încredere și deschisă cu privire la sănătatea reproducerii și metodele de control al nașterii și să preia controlul asupra fertilităţii lor - complet gratuit.
Marie Stopes va continua să dezvolte o rețea de clinici regionale după modelul celei inițiale de la Londra. Interesul ridicat al publicului față de serviciile clinicilor era în contrast puternic cu stigmatul pe care controlul nașterii a continuat să îl aibă în comunitățile din clasa muncitoare. Sexul era tabu și chiar și feministele au evitat subiectul controlului nașterii până după Primul Război Mondial. Femeile au fost crescute să creadă că contracepția este rușinoasă și că, prin urmare, vizitarea unei clinici de control al nașterilor era un act de subversiune.
Disprețul societății nu le-a împiedicat pe femei să îi ceară sfaturi lui Stopes despre cele trei tipuri de planificare a reproducerii pe care le-a promovat: prevenirea nașterilor nedorite, distanțarea copiilor în familie și ajutarea cuplurilor infertile să conceapă. În timp ce se opunea avorturilor, Stopes și-a instruit moașele să educe femeile cu privire la utilizarea tehnologiilor contraceptive și a lucrat împreună cu producătorii de dispozitive precum capacul de col uterin Pro-Race și Clinocap.
Chiar dacă munca lui Marie Stopes a ajutat la un progres semnificativ în domeniul contracepției și emancipării prin alegerea reproductivă, propriile sale motive pentru a face acest lucru nu au fost doar pentru a îmbunătăți viețile tuturor. Stopes a fost o susținătoare deschisă a eugeniei, mergând până acolo încât a pledat pentru sterilizarea obligatorie a celor pe care i-a considerat „nepotriviți pentru a fi părinte”. Stopes credea că oamenii cu statut social inferior și din rase non-albe sau cu relații de rasă mixtă nu ar trebui să li se permită să procreeze. Cartea ei Radiant Motherhood afirmă în mod destul de explicit că aceasta considera că „bolnavii rasiali” ar trebui sterilizați cu raze X, printre alte paragrafe inspirate de eugenie. Când Stopes a murit în 1958 și-a lăsat moștenire clinicile de control al nașterii către Societatea de Eugenie.
Margaret Sanger și Katharine Dexter McCormick
Activismul lui Stopes a inspirat mișcarea de control al nașterii, nu numai în Marea Britanie, ci și pe întreg globul, în special în fostele colonii britanice, cum ar fi India și Statele Unite. America a avut propriile ei voci puternice și în activismul privind controlul nașterilor. Cea mai importantă, Margaret Sanger a fost o asistentă de obstetrică care, lucrând în Lower East Side în orașul New York, se confrunta zilnic cu sărăcia, fertilitatea necontrolată, ratele ridicate de mortalitate infantilă și maternă și decesele cauzate de avorturile ilegale.
Sanger a decis să acționeze. Scopul misiunii ei, care a început în jurul anului 1912, era prevenirea sarcinilor nedorite. Mijlocul preferat de protest al lui Sanger era cuvântul scris. Pe lângă publicarea de cărți, articole și pamflete, ea și-a instituționalizat eforturile prin înființarea primei clinici de control al nașterii din America în Brooklyn, în 1916.
Acțiunile lui Sanger au fost întâmpinate cu multă opoziție. La acea vreme, în Statele Unite, era interzisă prin lege publicarea datelor despre contracepție. Acest obstacol nu a oprit-o pe Sanger, deși una dintre publicațiile ei a dus la arestarea ei în 1914 pe motiv că a încălcat legile privind obscenitatea. Deși nu lipsită de critici, Sanger a primit și o mulțime de sprijin public și, în cele din urmă, întâlnirile ei cu instanța s-au dovedit a fi benefice pentru cauză: Sanger a reușit să obțină permisiunea pentru ca medicii să consilieze pacienții cu privire la controlul nașterii. Aceasta a inițiat reinterpretarea Legii Comstock din 1873, care a etichetat literatura despre metodele contraceptive drept obscenă.
În ciuda întrebărilor legate de motivațiile lui Sanger pentru promovarea controlului nașterii și loialitatea ei față de eugenie - ideea că reproducerea selectivă ar putea aduce beneficii viitorului omenirii - munca ei este încă recunoscută ca o contribuție considerabilă la dezvoltarea pilulei și la promovarea controlului nașterii. Discursul ei 'Children's Era', (1925) se situează pe locul 81 în Top 100 discursuri ale secolului al XX-lea în Retorica Americană, iar Sanger a fost imortalizată ca inspirație pentru personajul de benzi desenate Wonder Woman.
Povestea lui Margaret Sanger este împletită cu cea a unui alt susținător pionier al controlului nașterii: Katharine Dexter McCormick. În anii 1920, cele două femei au început să colaboreze și au reușit, printre altele, să introducă diafragme de contrabandă în țară pentru a fi folosite în clinicile lui Sanger. După ce soțul ei bogat a murit în 1947, McCormick a moștenit milioane și-a dedicat din ce în ce mai mult atenția activismului.
Sanger a fost cea care i-a prezentat ideea unei pilule de control al nașterii. McCormick s-a convins imediat de importanța contracepției controlate de femei. Datorită lui Sanger, aceasta a devenit susținătorul financiar al Dr-ului Gregory Pincus și a preluat un rol de supraveghere în dezvoltarea pilulei. În ciuda acestor activități inovatoare, realizările lui McCormick au fost de mult uitate, moștenirea ei a câștigat recunoaștere doar recent.
Alături de acești pionieri, susținători ai controlului nașterilor precum Aletta Jacobs în Țările de Jos și Dhanvanthi Rama Rau în India au jucat un rol semnificativ în normalizarea utilizării pilulei și în rezistența față de protestele publice care au avut loc inițial împotriva unui astfel de medicament din cauza opoziției religioase și morale.
Eforturile lor de sensibilizare au fost continuate de alți deschizători de drumuri, cum ar fi organizațiile Planned Parenthood sau Family Planning, care ajutau cuplurile să reglementeze numărul și distanța dintre copii în cadrul unei familii.